istorie, turism cultural, cultura, istorici, studii istorie istorie, turism cultural, discutii istorie, revista istorie, articole
istorie, cultura, forum istorie, turism cultural, articole istorie citate celebre

Cauta pe site

Utilizator






Parola uitata?

Trafic


Revista de Istorie History Hit

O revista de istorie pe internet ridica intotdeauna mai multe semne de intrebare si nedumeriri atat pentru cititori, cat si si pentru coordonatorii si autorii articolelor. Pentru ambele parti lipseste la inceput acea incredere pe care hartia si ceva publicat sub egida unei institutii sau a unei persoane juridice ti o ofera, increderea mai mare pe ceva palpabil decat pe ceva care pare nesigur.

Si totusi, internet-ul are calitatea de a putea creea usor comunitati de discutii. Prin vizualizarea numarului de accesari, Internetul are de asemenea calitatea de a elimina sau promova ceva sau pe cineva. Astfel, in cazul nostru revistei ii este atasat un forum de discutii, iar eventualele omisiuni sau greseli pot fi oricand modificate, fapt dificil in cazul revistelor clasice.

Revista „History Hit” respecta normele unei reviste clasice cu mentiunea ca articolele de interes general se imbina cu studii bine antamate, axate pe subiecte mai putin cunoscute, si cu un aparat critic riguros (publicate cu mentiunea Studiu). Numitorul lor comun al tuturor articolelor: calitate si lupta impotriva plagiatului.

Ca urmare a mai multor critici cu privire la o lipsa de deschidere catre cei care acceseaza site-ul nostru si sunt interesati de a-si face la randul lor cunoscute propriile cercetari in stiintele socio-umane revista online va cuprinde subiecte diverse, dar de buna calitate si interesante. Articolele pe care le propunem sunt scrise de studenti de la Istorie sau ale altor filiere de stiinte socio umane, inca pe bancile Facultatii sau deja absolventi, cat si cititorii pasionati de trecut ai site-ului nostru.

Articolele au facut obiectul unei corecturi din partea noastra – cu acordul autorului -, aceste contributii respectand, de altfel, conditiile care se impun unei studiu: relevanta subiectului, pertinenta si corectitudinea informatiilor, aparat critic. In general, chiar daca aspectul nu este unul unitar, am preferat sa pastram tipul de citare ales de autor.

Lectura placuta si asteptam opiniile voastre si, de ce nu, scrierile voastre.

Andrei Florin Sora

Marius Florin Drasovean



Aspecte privind taxele vamale si comertul intre 1450-1550 in Vama Caffa - Studiu
History Hit Nr 1
Ruinele cetatii Caffa (orasul Feodosia de azi)De ce Caffa?! E prima intrebare care se poate ivi la citirea unui astfel de titlu. Poate chiar exista un dram de nenoroc pentru unele tinuturi! Sau poate doar un interes spre altceva decat pentru „o simpla” zona de vama. Revenind la problema noastra, cea a motivelor, trebuie amintit ca zona este interculturala si extrem de eterogena. Acesta este motivul central pentru care consider ca acest spatiu merita toata atentia.
Un argument, fie el cel mai intemeiat, nu e insa suficient. Crimeea din epoca medievala, din perspectiva economica, inseamna peste, piei, cereale, cai, sclavi, carne uscata, blanuri, miere, ceara, unt, iar lista poate continua. In plus aflam aici un nod ce leaga din antichitate drumuri comerciale precum cel de la Marea Baltica la Marea Neagra, cel care uneste China cu Europa (celebrul drum al matasii) sau cel care face jonctiunea cu drumul valaho-polonez prin Chilia si Cetatea Alba (Akkerman), cu gurile Dunarii si cu rutele spre Alexandria si Orientul apropiat. 
Citeste mai departe...
 
Traversarea Alpilor de catre Hannibal in scrierile lui Polybius si Titus Livius
History Hit Nr 1

Traversarea AlpilorGermenii istoriei au aparut intr-o societate evoluata in care oamenii si-au pus intrebari si datorita necesitatii de a-si cunoaste trecutul.  Istoria inseamna cautarea trecutului pentru a ajunge sa intelegem prezentul, istoria reprezinta evolutie si progres.

Fara izvoarele scrise antice, razboaiele punice ar fi devenit mai mult o legenda, reprezentand inceputul expansiunii romane dincolo de Peninsula Italica. Hannibal ar fi ramas doar un indraznet cartaginez care a infrant cel mai expansionist popor al antichitatii, si asta chiar in patria sa. Polybius si Titus Livius sunt doi mari istorici ai antichitatii. Chiar daca din punct de vedere al cronologiei si al faptelor descrise, operele lor  se intersecteaza in numeroase puncte, identificam intre cei doi diferente la nivelul stilului, limbajului, o alta conceptie despre rolul istoriei. Nu in ultimul rand pe cei doi ii desparte aproape un secol si jumatate.
Citeste mai departe...
 
Contrareforma catolica din secolul al XVI-lea
History Hit Nr 1
Papa Paul al III-Lea de Tiziano VecellioMiscarea de reforma care s-a produs in secolul al XVI-lea in interiorul Bisericii Catolice, ca reactie la reforma protestanta este cunoscuta sub numele de reforma catolica sau contrareforma. Cele doua reforme (protestanta si catolica) au un trunchi comun. Intinerirea Bisericii catolice si evolutia sa spirituala sunt operate in doua timpuri: cel al pre-reformei si perioada posterioara conciliului de la Trento (Jean Delumeau, Le catholicisme entre Luther et Voltaire, PUF, Paris, 1971, p. 33). Pe scurt, contrareforma a insemnat apararea credintei prin apologetica, printr-o reforma disciplinata si doctrinara, prin trezirea credintei si a elanului misionar (Andre Corvoisier, Precis d’histoire moderne, PUF, Paris, 1971, p. 79). Cu toate acestea, persecutiile in numele credintei au fost numeroase in ambele tabere. Reforma catolica a vizat pe de-o parte recucerirea cu ajutorul armelor a teritoriului trecut de partea Reformei protestante, pe de alta parte a fost o modalitate  de a (re)converti masele si de a-si exercita autoritatea asupra nehotaratilor. Notiunea de contrareforma semnifica dorinta deliberata de a face sa dispara protestantismul la nevoie cu ajutorul fortei.
Citeste mai departe...
 
Istoria alimentarii cu apa a orasului Bucuresti, 1859-1940
History Hit Nr 1
Sacagiu in BucurestiAnul 1859, anul unirii Tarii Romanesti si a Moldovei, este un moment important al istoriei romanilor cu multiple consecinte pentru viitor. Epoca lui Cuza consolideaza pozitia orasului Bucuresti drept capitala tarii. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea apa murdara a Dambovitei sau a fantanilor reprezinta sursa de apa de baut a bucurestenilor. Obtinerea apei potabile de buna calitate devine un obiectiv al municipalitatii capitalei, materializat insa greu si intr-o durata de timp indelungata.
 
In deceniile sapte si opt municipalitatea Bucurestiului realizeaza planul general de lucrari edilitare: pavarea strazilor, rectificarea si adancirea cursului Dambovitei, asigurarea apei potabile de buna calitate. Alimentarea cu apa potabila a capitalei face obiectul mai multor proiecte si licitatii: in 1869 sunt discutate propunerile inginerului Fraycinet, in 1872 este dezbatut de catre Consiliul Comunal un proiect al inginerului francez Charlier (F. Georgescu, A. Cebuc, P. Daiche, Probleme edilitare bucurestene, Bucuresti, 1966, p.40). In acelasi an, Primaria organizeaza o licitatie dupa planurile inginerului german Lindley. Cu toate ca existau mai multi ofertanti, nu a fost ales nici unul. In anul 1875 consiliul comunal insarcineaza cu intocmirea unui plan Societatea Cailor Ferate Romane, condusa in acel moment de inginerul Guilloux. Aceasta societate urma sa intocmeasca un proiect complet pentru alimentarea cu apa a Bucurestiului, proiect finalizat in 1876. Lucrarile urmeaza a fi executate de catre Societatea Cailor Ferate Romane. Planul inginerului Guilloux prevede aducerea apei din Dambovita in aval de Bucuresti, la Lungulet (27,5 km amonte de oras) si purificarea apei printr-o galerie, ce urma a indeplini rolul de filtru. De aici apa urma a pleca spre doua rezervoare ce trebuiau sa fie construite unul pe Soseaua Kiseleff (capacitate de 6000 mc), iar celalalt  pe dealul Spirii ( capacitate 6000 mc). Reteaua de distributie ar fi avut 101839 m iar proiectul era prevazut a costa  costa 10,5 milioane lei (M. Tarna, Alimentarea cu apa potabila si amenajarea sistemului de canalizare in Bucuresti, in "Materiale de istorie si Muzeografie", XII, 1997, p.114). Datorita Razboiului de Independenta lucrarile sunt intrerupte.
Citeste mai departe...
 
Sistemul politic francez (1815-1848)
History Hit Nr 1

Louis XVIII, pictura de Francois Gerard In 1815, Franta  din punct de vedere politic, social, economic este divizata in doua tabere. Cele doua tendinte  se manifesta prin  divizarea populatiei: cei care doresc  sa pastreze cuceririle revolutiei si cei care se pronunta pentru o intoarcere la "l’Ancien Regime". Restauratia urmeaza ca regim politic Imperiului lui Napoleon Bonaparte. La baza Restauratiei se afla Charta acordata in anul 1814 de regele Ludovic al XVIII-lea (1814-1815, 1815-1824) poporului francez, un compromis intre „Ancien Regime” si mostenirea revolutionara. Viata politica franceza se organizeaza in jurul regelui si al celor doua camere: Camera Pairilor si Camera Deputatilor. In aceasta perioada principalele curente politice sunt reprezentate de liberali si de ultra-regalisti.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, in Franta se constituie asociatii politice  ce anunta partidele moderne. Istoriografia franceza foloseste termenii „le parti ultra” sau „le tiers parti” , dar acesti termeni  nu trebuie sa ne induca in eroare.  Notiunea de partid nu are acelasi inteles la inceputul secolului al XIX-lea, cu ceea ce  reprezinta astazi acest termen. Benjamin Constant defineste in 1816, cuvantul partid astfel: „o reuniune de oameni care profeseaza o aceeasi credinta, o aceeasi doctrina politica” (H. Neant, La politique en France, Hachette, Paris, 1996, p. 186). Doar in secolul al XX-lea se ajunge ca un partid sa aiba patru caracteristici: o organizare durabila, o reprezentare la nivel national, dorinta de a prelua puterea si de a o exercita, grija de a obtine sprijin popular (Neant,  p. 186).

Citeste mai departe...
 
Marile Reforme in Rusia in timpul lui Alexandru al II-lea
History Hit Nr 1
Alexandru al II-leaAlexandru al II-lea, devenit tar al Rusiei in 1855 prelua o grea mostenire. Tara era implicata intr-un razboi costisitor impotriva Marilor Puteri europene, iar Crimeea devenise   camp de lupta. Tratatul de la Paris din 30 martie 1856 a pus capat razboiului din Crimeea (1853-1856). Pierderile teritoriale  nu au fost insemnate, insa Imperiul tarist a iesit slabit pe mai multe planuri: politic, economic si mai alesca prestigiu.Razboiul a revelat realitatile ruse, iar intreprinderea unor reforme sociale, economice si politice a devenit obiectivul noului tar.
 
In prima jumatate a secolului al XIX-lea Rusia se caracteriza prin mai multe trasaturi determinante; suprafata uriasa a statului (in 1850 21 milioane kmp) constituia un  impediment in vederea unei unitati mai mari si a unei reale dezvoltari economice.Totusi, diferentele de clima, de relief, de limba si chiar confesionale nu au impiedicat cristalizarea unui spirit rusesc, patria rusa era o entitate familiara tuturor locuitorilor Imperiului, un stat multinational. O treime din populatia sa nu era slava si nici ortodoxa.
Citeste mai departe...
 
Cauzele infrangerii Frantei in al doilea Razboi Mondial
History Hit Nr 1

Semnatarii acordului de la Munchen.Infrangerea Frantei in numai sase saptamini a luat prin surprindere intregul mapamond. Franta era marea invingatoare din primul razboi mondial si o mare putere militara. In decursul timpului s-au evidentiat mai multe versiuni in ceea ce priveste acest deznodamint. S-a pus accentul pe slabiciunea Republicii parlamentare, incapabila sa asigure securitatea externa a tarii, pe deficienta armamentului, atat cantitativa cit si din punct de vedere al calitatii. Alte cauze majore luate in calcul au fost slabul ajutor primit din partea englezilor, obtuzitatea clasei politice, dar mai ales vinovatia conducatorilor militari.

Pentru multi, sfirsitul Republicii a III-a s-a prefigurat odata cu momentul Munchen (28-30 septembrie 1938). Edouard Daladier, reprezentantul Frantei la aceasta conferinta, din erou al pacii devine in scurt timp simbolul lasitatii diplomatice a franco-englezilor1. Din perspectiva occidentala aceasta cedare corespundea unui curent anti comunist si anti razboi.

Citeste mai departe...
 
Epopeea lui Ghilgames
History Hit Nr 1
Epopeea lui GhilgamesElement definitoriu al fiintei umane este si creatia. Insa nu oricine poate sa creeze lucrari literare care dupa mii de ani sa-si mentina prospetimea artistica, valoarea si placerea de a fi citite sau ascultate. Cu toate acestea, locuitorii „tarii dintre rauri”, tinutul minunat si misterios dintre Tigru si Eufrat, au reusit. Cine nu-l proslavea in Mesopotamia, si nu numai, pe eroul Ghilgames, conducator legendar al cetatii Uruk? Epopeea lui Ghilgames este creatia sumerienilor, insa aceasta a depasit granitele spatiale si temporale ale regatului sumerian. Au fost descoperite diferite versiuni ale epopeei in mai multe limbi: sumeriana, hitita, neobabiloniana.

In jurul anului 1850 Austen Henry Layard si Hormuzd Rassam au inceput explorarea la Ninive a palatului lui Senacherib (704 -681 i.Chr.). Surpriza acestor sapaturi a constituit-o descoperirea a aproximativ 25.000 placi si parti de placi alcatuind biblioteca marelui rege Assurbanipal (668-627 i.Chr.). Placile erau din pamant ars, scrise cu caracter cuneiform in limba assiriana, cat si neobabiloniana si cuprindeau descrieri ale razboaielor si faptelor vitejesti ale regilor si imparatilor assirieni si babilonieni, opere literare, insemnari astronomice, diverse acte. "Regele lumii" - regele Assiriei - adunase in biblioteca sa toate operele literare si stiintifice cunoscute in acele timpuri, aproape 1500 de titluri.

Citeste mai departe...