istorie, turism cultural, cultura, istorici, studii istorie istorie, turism cultural, discutii istorie, revista istorie, articole
istorie, cultura, forum istorie, turism cultural, articole istorie citate celebre

Cauta pe site

Utilizator






Parola uitata?

Trafic


Manifestari culturale
Scris de Andrei Florin Sora   

Educarea natiunii prin Expozitie

Expozitia Generala Romana a fost o metoda eficace prin care romanii puteau sa-si cunoasca tara, sa ia contact cu compatriotii lor, sa participe la serbari si la manifestari culturale. Trebuia consolidat sentimentul apartenentei la un popor roman puternic cu un trecut glorios, cu un prezent incarcat de progrese si cu un viitor comun. Tineretul trebuia educat in spiritul credintei fata de neam si al traditiilor romanesti, iar Expozitia a constituit un bun prilej. Expozitia Nationala a fost conceputa de catre organizatori si ca un spatiu al cunoasterii trecutului si prezentului poporului roman: "trebuie sa arate in mod convingator starea noastra culturala, economica si militara si fortele de producere ale tarii" (BO-EGR, noiembrie, 1905, p. 69). Organizatorii au initiat un vast program pentru ca un numar cat mai mare de elevi si cadre didactice sa participe activ sau sa viziteze Bucurestiul si parcul de la Filaret. De altfel, una dintre "menirile" Expozitiei era aceea de a fi o "scoala practica", avand rolul unei "redesteptari nationale si a unei indrumari economice si culturale".

Expozitia jubiliara a fost construita pe mai multe planuri. Au existat voci care au cerut ca functia educativa a manifestarii sa fie cea dominanta. Pe plan cultural, Expozitia a fost un mare castig, cu toate ca unii contemporani au accentuat sau au blamat aspectul de targ, balci sau de parc de distractii.

"Muzeul trecutului nostru" sau Palatul Artelor a fost creat in scopul de a adaposti "tot ce priveste neamul romanesc, de la constituirea sa si pana in prezent" (BO-EGR, martie 1906, p. 159). Existau mai multe sali pentru artisti amatori sau nu, decedati sau in viata. Erau prezente creatiile celor mai reprezentativi pictori romani (Mirea, Grigorescu, Aman, Andreescu). Alegerea operelor si a numarului lor, a suscitat numeroase polemici. Astfel, comisarul general a fost acuzat de a fi acordat o prea mare importanta, in raport cu alti artisti, lui Aman si lui Grigorescu. Sala centrala era dedicata sarbatoririi a "doua figuri mari ale neamului nostru: Marele imparat Traian, la originea zamislirii nationalitatii romane, si primul Rege al Romaniei, Marele Domnitor Carol I" (BO-EGR, septembrie 1906, p. 317). Erau expuse busturile imparatului Traian, copia Lupoaicei de pe Capitoliu, doua statui comandate la Roma, reprezentand pe legionarul Roman si luptatorul Dac. Atrageau atentia privitorilor reconstituirea la scara redusa a podului lui Traian de la Severin si a podului de la Cernavoda. Prin prezenta celor doua poduri, inca o data se voia a se reliefa legatura dintre Carol I si Traian. Podul de la Cernavoda era considerat mai monumental decat cel al lui Apolodor din Damasc. Existau si reproduceri dupa reliefurile principale, care alcatuiau monumentul de la Adamclissi. Pentru perioada dintre epoca romana si cea a domniei lui Carol I se aflau planurile cetatilor de scaun ale Tarilor Romane (Suceava si Targoviste), dar si fotografii de la alte monumente medievale sau exponate care aminteau de domnitorii romani.

Functia Expozitiei de spatiu al cunoasterii trecutului poporului roman este evidenta mai ales daca luam in considerare nemultumirile unei parti a opiniei publice in ceea ce priveste absenta in parcul de la Filaret a legendelor, a indicatiilor, a inscriptiilor pentru obiectele expuse si a ghizilor.

Congresele din anul 1906

Desfasurarea unor congrese internationale pe teme stiintifice sau culturale a constituit o trasatura importanta a expozitiilor universale, mai ales incepand cu 1873 (expozitia universala de la Viena). Prezenta unui mare numar de personalitati favoriza si cresterea prestigiului expozitiei si a tarii organizatoare. Spre exemplu, la expozitia universala de la Paris din anul 1900 au avut loc 300 de congrese, care au atins un total de 67.000 participanti (AIMONE si OLMO, p. 67).

In anul 1906, la Bucuresti, au avut loc mai multe congrese, cu caracter national, dar si international, care au intregit orasului de pe Dambovita imaginea de capitala culturala a romanilor. Cel mai prestigios dintre acestea a fost „Congresul international al proprietatii literare si artistice”, desfasurat intre 8-12 septembrie la Bucuresti, primul congres international organizat si gazduit in Romania. Acest congres a avut loc pentru prima oara cu ocazia expozitiei internationale de la Liège din anul 1905. Importanta organizarii acestei manifestari intelectuale in Romania era cu atit mai mare cu cat, in paralel cu Expozitia jubiliara, la Milano a fost organizata o expozitie internationala. La Congresul proprietatii literare si artistice a venit si astronomul si omul de litere Camille Flamarion.

Congrese nationale si internationale organizate in Bucuresti, cu ocazia Expozitiei din 1906: Congresul international al proprietatii literare si artistice, Congresul asociatiunii pentru inaintarea stiintelor, Congresul Bancilor Populare, Congresului corpului didactic, Congresul roman de stiinte sociale (24-27 septembrie 1906, primul congres cu aceasta tematica organizat in Romania, tema aleasa fiind Studii asupra vietii taranesti si imbunatatirea ei), Congresul asociatiei medicilor, Congresul general al medicilor, Congresul meseriasilor

Muzica si cantul popular

Corul vocal  bisericesc din Bozoviciu, Calendarul Minervei, 1907Muzica, prezenta prin societatiile corale, corurile taranesti si orchestrele militare a devenit o modalitate de propagare a culturii si un mijloc de consolidare a legaturilor dintre romani. Cantecul putea fi si un liant, folosit la intreaga sa valoare de catre organizatorii Expozitiei, iar participarea pe scena in acelasi timp a mai multor coruri nu putea decat sa amplifice senzatia de maretie si unitate. Serbarile jubiliare au constituit prilejul desfasurarii unui festival coral la care au participat asociatii si coruri din Romania, din Ardeal si din Bucovina. Initiativa pentru Festivalul Coral, desfasurat la sfarsitul lunii august la Arenele Romane a avut-o societatea "Carmen" din Bucuresti, in frunte cu conducatorul ei Dumitru Georgescu Kiriac. Nu era pentru prima oara cand muzica si societatile corale serveau ca un mijloc de „infratire” intre romani; in 1905, societatea corala "Carmen" a intreprins un turneu artistic in Transilvania. Romanii aveau ca exemplu si un caz occidental: rolul corurilor din Germania, in propagarea unitatii de neam a poporului german.

Deschiderea festivalului s-a realizat, in ziua de duminica, 27 august 1906. Un arhiereu a dat binecuvantarea celor prezenti, C. I Istrati a vorbit despre doina, pentru ca apoi, in mod simbolic, steagul sfintit al societatii "Carmen" cu deviza "uniti in cuget si simtiri" a fost alaturat, "infratit" cu steagurile celorlalte coruri. Primii pe scena au intrat junii brasoveni, in numar de 250 persoane, au urmat apoi 12 coruri. La sfarsitul spectacolului corurile reunite, peste 800 de persoane, au cantat, sub bagheta lui Ion Vidu cunoscut compozitor si conducator al corului din Lugoj. Cantecele interpretate de romani, la Arenele Romane, aveau in multe cazuri un caracter patriotic si national. Interpretarea la final a cantecului "Hai la Hora", a "Imnului Regal" (de Ed. Hubsch) si a marsului "Pui de lei" (de I. Vidu) au ridicat publicul in picioare. Numarul total al celor prezenti la Arenele Romane se pare ca a atins cifra de 10.000 de persoane (Neamul Romanesc, 31 august 1906, p. 542), dublu fata de capacitatea sa.

A doua zi (luni 28 august) pentru membrii corurilor a fost organizata o excursie la Sinaia si la Palatul Peles fiind primiti de Rege si Regina. In presa a fost indusa chiar ideea ca aceasta intalnire "a fost ca pe vremea povestilor cand suveranii iau si ei imbracamintea simpla si se amesteca prin popor, ca sa guste cateva clipe din acea intima viata, din acea caldura ce ti-o da dragostea de-aproapelui"(Calendarul Minerva, 1907, p. 120).

Festivalul coral a continuat in ziua de 29 august 1906, printre cantareti numarandu-se si motii din Apuseni. Acest din urma eveniment a fost la fel de spectaculos. In program, ultimul cor era cel al societatii corale "Carmen", cor mixt, format din 150 de persoane, dirijat de Dumitru Kiriac. In finalul concertului, toate corurile reunite, un numar de 900 de oameni au interpretat: "Pe al nostru steag" (de Ciprian G. Porumbescu si T. Popovici), "Tricolorul" (de C. Porumbescu), "Imnul Regal" si "Pui de lei".

In majoritatea cazurilor, au cantat coruri mixte. Printre melodiile interpretate se aflau: "Urarea Romaniei", „Rasunetul Ardealului”, "Despartirea Basarabiei", "Dulce Bucovina", "Marsul Plugarilor", "Mars Regal", "Dorul instrainatului", "Doina", "Doua inimi", "Cantecul Prutului", "Dorul ardeleanului", "Hora dobrogeana", "Balcescu murind", "Cantec ostasesc", "Cantecul Patriei", "Trompetele rasuna", melodii care astazi nu ne mai spun aproape nimic, dar care pentru romanii de pretutindeni de la inceputul secolului al XX-lea insemnau foarte mult. Nu tineau de foame, dar muzica i-a fost taranului roman sprijin moral si a contribuit la consolidarea spiritului romanesc. S-a strigat bineinteles in numeroase randuri "Traiasca Regele". Nu au lipsit nici doinele sau cantecele de dragoste. Un moment simbolic a fost atunci cand in cele doua spectacole, corurile reunite au cantat melodii patriotice. Muzica devenea un mijloc prin care romanii realizau prin cantec unirea, o metoda prin care isi aratau idealurile. Au fost prezente si coruri taranesti, dar si societati corale importante (Societatea corala germana din Bucuresti, societatea "Carmen"). Ca numar, corurile din Banat si Ardeal au fost cele mai numeroase.