istorie, turism cultural, cultura, istorici, studii istorie istorie, turism cultural, discutii istorie, revista istorie, articole
istorie, cultura, forum istorie, turism cultural, articole istorie citate celebre

Cauta pe site

Utilizator






Parola uitata?

Trafic


Traditie si Istorie. Jocul cu Trecutul
Scris de Andrei Florin Sora   

Carol ISerbarile jubiliare au avut ca principal scop cinstirea si glorificarea regelui Carol I si domniei sale de 40 de ani. In Expozitie erau prezenti principalii eroi ai poporului roman, acoperind 18 secole de istorie. Personajele simbol erau Carol I si Traian, in jurul carora se mai aflau si alte personalitati: domnitori, oameni politici, etc. Discursul identitar al Expozitiei era construit pe baza a doua din momentele aniversate: 106 si respectiv 1866. Aceste doua date erau considerate a fi cele doua mari intemeieri: Neamul Romanesc si Regatul (BOIA, p. 241). Asocierea lui Carol I cu Traian prin prisma aniversarii comune poate fi intamplatoare, insa a devenit o modalitate de a contura calitatile poporului roman si ale conducatorului ei. Exista incercari de a apropia viata si activitatea regelui Carol I cu a imparatului roman. Daca Traian era cel datorita caruia s-a format poporul roman, Carol I era considerat a fi creatorul Romaniei moderne. Carol I nu trebuia sa fie cu nimic mai prejos decat predecesorul sau. Asemenea lui Traian, Carol I a venit de la varsarea Dunarii, parcurgand aproximativ acelasi traseu. Spre deosebire de imparatul roman, printul german a ramas in noua tara, ridicand-o in randul statelor independente europene.

Este prezenta in Expozitie amintirea lui Mircea cel Batran sau Stefan cel Mare. Daca asocierea lui Mircea cu Carol I este explicata prin apelul la stramosul celui din urma, Friedrich cel Negru, luptator cruciat la Nicopole, Stefan cel Mare aparea in primul rand drept ctitor de manastiri, nefiind trecute cu vederea nici bataliile sale numeroase. Astfel, Carol I era comparat cu Stefan cel Mare prin lunga domnie si prin calitatea de filantrop si ctitor de manastiri (construirea bisericii de la Filaret dupa modelul bisericii Sf. Nicolae din Iasi, refacuta de Carol I). 

Istoria era adusa in prim plan si prin prezenta unor busturi sau portrete ale unor eroi, domnitori romani, prin tezaure monetare, obiecte de bijuterie, de cult, fotografii ale unor situri antice sau cetati medievale, exponate amintind de trecutul de lupta (machete ale unor cetati medievale), arhitectura, cat si prin spectacole. A fost montata o piesa de teatru, o alegorie istorica (Povestea Neamului), in 16 canturi care tratau subiecte si eroi (conducatori politici) din istoria poporului roman. Piesa introducea, in ordine cronologica, principalii eroi ai natiunii: se incepea cu Decebal si Traian si se incheia cu Carol I, inconjurat de celelalte personaje de seama ale istoriei poporului roman. Prima reprezentatie a avut loc pe 8 iulie 1906, la Arenele Romane. In presa favorabila guvernului, spectacolul era prezentat  ca un triumf, insa in realitate fost un semi-esec, care s-a datorat in principal scenografiei, actorilor (peste 400, majoritatea nu erau profesionisti) si costumelor (480 la numar). Initiatorul proiectului a fost directorul general al teatrelor, Alexandru Davilla.

Expozitia din 1906 nu nega apartenenta romanilor din daci. Totusi, formarea poporului roman nu aparea ca o simbioza intre daci si romani, chiar daca aveam si sange dac. Astfel, in circulara Comisariatului General despre Sectiunea "Trecut", era mentionat faptul ca:  "Noi ... ne-am altoit cu un alt popor, Dacii, viteaz si mandru, si care, departe de a fi fost barbar, se ridicase din contra prin propriile lui puteri la o astfel de inaltime, incat stiuse sa impuna strabunilor nostri romani". Romanii erau stranepotii legionarilor romani. "Noi" eram cei care au pastrat "tipul, vorba si multe din insusirile poporului roman" (BO-EGR, oct. 1905, p. 52)

Carol I in Razboiul de Independenta, carte postala Anumite aspecte legate de prezenta unor simboluri in Parcul Viitorului au determinat existenta unor probleme diplomatice intre statul roman si Imperiul Otoman. Kiazim Bey, reprezentantul diplomatic al acestui stat, a refuzat chiar sa participe la inaugurarea Expozitiei. Motivul invocat a fost modul prin care era prezenta amintirea Razboiului de Independenta. Bateriei de la Calafat, cea care a tras primele lovituri de tun in 1877, i-a revenit onoarea sa deschida Expozitia. In parc era prezenta si reproducerea bataliei de la Plevna si aceea a casei de la Poradim. Razboiul de Independenta in opinia organizatorilor era considerat un moment crucial din viata poporului roman. Era razboiul prin care a fost obtinuta neatarnarea si drept consecinta a acestuia a fost proclamat Regatul.

Expozitia Generala Romana a generat o puternica propaganda prin care se urmarea a fi reliefata personalitatea lui Carol I si rolul sau in dezvoltarea statului roman modern. Nu era o imagine noua, dar putem vorbi de un punct culminant a importantei lui Carol I in Panteonul Romanesc.