istorie, turism cultural, cultura, istorici, studii istorie istorie, turism cultural, discutii istorie, revista istorie, articole
istorie, cultura, forum istorie, turism cultural, articole istorie citate celebre

Cauta pe site

Utilizator






Parola uitata?

Trafic


Tache Rusescu sau sufletul comertului cu vorbe
Scris de Marius Florin Drasovean   

Miscarea Memorandumului

Victor BabesAtat evenimentele care preced, cat si urmarile Miscarii Memorandumului din Transilvania sunt prezentate cu multa acribie in periodicele timpului, in cadrul acestora aparand articole ce mentioneaza conflictele existente intre unguri si romani la sfarsitul secolului al XIX-lea in Transilvania. Acestui eveniment, Rusescu ii dedica doua insertii, care daca nu ar mentiona cantecele "Desteapta-te Romane!" si "Dulcea Bucovina", s-ar inscrie in linia pur informala a celorlalte insertii prezentand calitatea serviciilor furnizate in birt. Ambele insertii se incheie insa cu mentionarea cantecului-mars "Desteapta-te Romane!" ce putea fi audiat doar la ore tarzii din noapte. Se considera probabil ca simpla intonare a acestui mars reprezinta o forma de solidarizare cu actiunile romanilor din Transilvania. Analiza textului acestor insertii vine sa confirme acest fapt, putandu-se sesiza, bucuria si placerea conferita clientilor de audierea acestui mars:

 

"Si’ti canta lautarii ...

S’asculti zeu, pana maine (s.n.)…

- Ce canta?

- Canta marsul

<<Desteapta-te Romane!>>...” (Adeverul”, nr. 1218/1892, p. 3), dar si interesul manifestat pentru acesta

„multi ce vin de vreme

Pana tarziu remane(s.n.),

Ca sa asculte marsul:

<<Desteapta-te Romane!>>").

("Adeverul", nr. 1263/1892, p. 3)

Holera

In conditiile in care pe prima pagina a ziarului „Adeverul” apareau constant articole cu titlul „Holera” ce prezentau evolutia epidemiei de la Sankt Petersburg la New York, Rusescu abordeaza si aceasta problema in insertiile sale. Grija manifestata de Rusescu fata de posibilele urmari ale acestei epidemii are mai degraba o tenta comerciala, el pastrand acelasi ton umoristic in prezentarea serviciilor sale. Nu era insa singurul care trata holera intr-o asemenea maniera.

La sfarsitul lunii august 1892, titlurile unor insertii, cum ar fi „In vederea holerei”, „La Rusescu”, „O carantina placuta” sau „Consiliu”, prezinta singurul remediu posibil in tratarea acestei epidemii: vizita la birtul lui Tache Rusescu. Vizita devine indreptatita din moment ce o serie de doctori, personaje in cadrul unor dialoguri fictive, o recomanda:

„Clientul: - Doctore, ce sa fac eu sa nu imi pese de holera?

Doctorul: - Citeste instructiunile consiliului sanitar.

Clientul: - Le-am citit. Acolo spune ca trebue sa mananc bine. Unde asi putea sa fac lucru asta? Doctorul: - Ce prost esti. Mananca la birtul lui Rusescu care e recunoscut ca cel mai bun”.

(„Adeverul”, nr. 1276/1892, p. 3)

Ulterior asemenea doctori primesc si un nume, cum este in cazul doctorului Sica. Daca dialogul prezentat mai sus era ceva mai intim, intre un anumit doctor si un anumit pacient, dar in cadrul caruia oricine se putea regasi in ipostaza clientului, de data aceasta indemnul este adresat tutror:

Voi (s.n.) ce tineti la sanatate,

Pe cand holera ne (s.n.) constringe,

Mancati la birtul lui Rusescu

Si n’o s’aveti de ceve plange”.

(„Adeverul”, nr. 1282/1892, p. 3)

Nu doar „medicii ” se intrec in a recomanda birtul, ci si musterii si „mancaciosii” care-si petrec constant timpul in acest birt. Conform relatarilor unui martor:

„De holera speriat,

Un musteriu se duse

Tocmai la birtu lui Rusescu

La masa chiar se puse

Dar dupa ce manca putin,

Sorbind si un pahar,

Striga: Holera, poti veni,

De tine n’am habar!”

(„Adeverul”, nr. 1277/1892, p. 3)

Marturiile lor, in conditiile in care „vorbesc” pe intelesul potentialilor consumatori, devin astfel mai credibile, pentru simplul fapt ca ei au testat produsele. Daca ei au reusit, de ce nu ar reusi si ceilalti? Si de ce nu ar reusi aplicand acelasi procedeu? Mai mult, in conditiile unei puternice difuziuni a epidemiei ar fi de dorit ca izolarea preventiva a celor care au intrat in contact cu un mediu contagios sa se produca tot la Rusescu in birt. „Un mancacios” era ferm convins ca „dac’ar fi pentru holera / Sa me tie’n carantina, / As voi numai’ntr’o parte / La Rusescu in gradina” („Adeverul”, nr. 1215/1892, p. 3). Asadar, birtul nu este doar unul ieftin, cu muzica buna si mancaruri alese, ci si sigur in conditiile in care nici macar o epidemie de talia holerei nu putea aduce atingere celor care se aflau in interiorul acestuia.

Sfaturile medicului

Nu numai in materie de holera, ci si in probleme legate de dieta sau igiena, sfaturile medicului erau prezente in insertiile lui Rusescu. Un anume doctor X recomanda celui care isi dorea:

„racoare ca la munte

ca la Rucar sau Predeal?

Si mancari cum nu se afla

Nici la munte nici la deal

Vrei stomacul sa ti’l vindeci

Sa fi rosu si frumos?

Sa ai bune dispozitii,

Sa umbli trei posti pe jos?

Du-te zilnic de mananca,

Si’ti arata eleganta

La terasa lui Rusescu,

Stii, langa Hotel de Franta”.

(„Adeverul”, nr. 1215/1892, p. 3)

Insertia aduce in discutie o serie de aspecte asupra carora se cuvine sa ne indreptam atentia. Apare din nou ideea petrecerii timpului liber intr-un alt spatiu, departe de stresul cotidian, mai exact la Rucar sau Predeal. Chiar daca insertia este publicata la sfarsitul lunii iunie, ea nu promoveaza aceste spatii, dimpotriva, ofera alternativa. Pentru cei care nu au pasit in aceste locuri, dar si pentru nostalgicii acestora, birtul lui Rusescu devine spatiul ideal. Iar intr-un spatiu ideal mancarea nu poate fi decat foarte buna, asa cum nu se gaseste „nici la munte nici la deal”, ci doar la campie, fiind astfel avertizat ca te afli totusi in Bucuresti, in ciuda atmosferei din local. Si pentru ca esti in Bucuresti, problema acceptabilitatii sociale revine prin posibilitatea etalarii luxului si a elegantei in acest cadru select, determinat atat de calitatea serviciilor pomovate, dar si de amplasarea acestuia in imediata apropiere a Hotelului Franta.

Un dialog asemanator il regasim si intr-o alta insertie care prezinta in forma concreta rezultatele unui asemenea tratament. Un tanar, „din fire prea anemic”, „dasirat si slab”, in urma respectarii indicatiilor medicului de a se hrani „numai la birtul lui Rusescu”, a dobandit o constitutie robusta, motiv pentru care „nu’ncape nici pe usa ...” („Adeverul”, nr. 1270/1892, p. 3).

Congresul studentilor

La inceputul lunii septembrie a anului 1892 urma sa se desfasoare la Roman un Congres al studentilor. In perioada 8-11 septembrie apar constant articole. Anticipand evenimentul, Rusescu ii dedica doua insertii in intervalul 5-6 septembrie. In cadrul acestora ii regasim pe studenti in postura de beneficiari ai serviciilor lui Rusescu.

"Duc cu ei pentru mancare,

Intr’un geamantan infipt,

Un pachet de la Rusescu

C’un pui de gaina fript ..."

("Adeverul", nr. 1285/1892, p. 3).

Calitatea serviciilor furnizate de Rusescu este garantata de aceasta data de cei care nu vor lua parte la eveniment, dar care sustin acest demers tocmai pentru ca „de asta data / Va fi ferice de studenti...”. In conditiile in care, dupa cum am vazut, in birtul lui Rusescu „vine studentime”, era de asteptat ca acesta sa sustina deplasarea acestora la Congres. Mesajul ce razbate din aceste insertii este simplu: nu circula numai ideile, circula si mancarea, si nu orice fel de mancare ci aceea preparata in birtul lui Rusescu.