istorie, turism cultural, cultura, istorici, studii istorie istorie, turism cultural, discutii istorie, revista istorie, articole
istorie, cultura, forum istorie, turism cultural, articole istorie citate celebre

Cauta pe site

Utilizator






Parola uitata?

Trafic


Desfasurarea Expozitiei
Scris de Andrei Florin Sora   

Prima zi

Inaugurarea Expozitiei Nationale la Arenele Romane, Romania Ilustrata, iunie 1906Initial, inaugurarea Expozitiei a fost programata pentru ziua de 10 mai 1906. Aceasta data a fost insa amanata succesiv pentru 3 iunie (aniversarea revolutiei de la 1848), apoi pentru 4 iunie, insa datorita vremii nefavorabile, o ploaie torentiala, festivitatea de deschidere a avut loc duminca 6 iunie 1906.

In opinia presei romane, inaugurarea a reprezentat "o mare si inaltatoare sarbatoare nationala, care va ramine nestearsa, in memoria miilor de romani, veniti din toate unghiurile"; un public numeros: "animatie neobisnuita, pe toate strazile, mii de oameni porneau pe cimpul Filaretului … circulatia pe 11 Iunie - Filaret era aproape imposibila" (Universul, 8 iunie 1906, p. 1). Parcul si principalele strazi ale orasului erau impodobite cu drapele tricolore. Nu lipseau nici florile. Pe stalpii din incinta parcului se intalneau pancarde cu inscriptia "SPOR", prin care se dorea sa se aminteasca de originea latina a romanilor si abrevierea "SPQR" – Senatus populusque Romanus ("Senatul si poporul roman").

Pe traseul Palatul Regal - 11 Iunie era o mare masa de oameni. La deschiderea oficiala, intrarea in parc s-a facut pe baza de invitatii. Plecarea cortegiului regal, de la Palatul Regal, a fost anuntata prin 101 lovituri de tun. La intrarea principala a parcului, in Piata Regina Elisabeta (numita initial Piata Viitorului), suveranii au fost intampinati, in mod simbolic, de 300 de notari si primari, cat si sateni de frunte din intreaga tara, in costume nationale. Erau prezente si inalte oficialitati: membrii guvernului, ai Parlamentului, ai comitetului organizatoric. In fruntea comitetului de primire se aflau C. I. Istrati si I. N. Lahovari. Regina Elisabeta, prin taierea panglicii cu ajutorul unei foarfece de aur, a inaugurat in mod oficial Parcul, moment anuntat de 100 de trambitasi si de 21 de lovituri de tun.

Familia Regala si oficialitatile la Expozitie, Romania Ilustrata, iunie 1906Intregul cortegiu a plecat apoi spre Arenele Romane (amintind de latinitate), unde a avut loc festivitatea propriu-zisa de deschidere. Au participat guvernul, familia regala, membri ai administratiei, oaspeti straini, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucuresti. Au tinut discursuri I. N. Lahovari, C. I. Istrati si regele Carol I. Oratorii au enuntat ideea progresului realizat de Romania in ultimii 40 de ani. Erau apreciate in special meritele regelui Carol I in progresul romanilor. Majoritatea spectatorilor era alcatuita din elita politica, economica, culturala a tarii.

La manifestarea de deschidere singurul eveniment neplacut a fost lesinul principelui Carol. Doctorul Casei Regale, Theodori, regina Elisabeta si principesa Maria i-au venit in ajutor. Presa mentiona ca, in acest timp, Regele si principele Ferdinand au urmarit nemiscati discursul doctorului Istrati.

Prima zi oficiala a Expozitiei a durat pana noaptea tarziu, ocazia fiind folosita pentru a incanta vizitatorii prin iluminatia feerica.

Ultimele zile

Inchiderea a fost prevazuta pentru ziua de 1 noiembrie 1906, dar a fost amanata pentru 23 noiembrie 1906. In ultimele saptamani de functionare, Parcul nu a mai fost vizitat de un public numeros: „expozitia nu s-a inchis, inca la poarta tot se mai plateste intrarea, pavilioanele tot mai exista … podoabele acelor pavilioane dispar insa, unele dupa altele lasand o impresie de pustiire” (Dimineata, 23 noiembrie, p. 3.).

La festivitatea de inchidere de la Arenele Romane, din motive de sanatate regele Carol I nu a fost prezent. Au participat insa regina Elisabeta si principesa Maria. Solemnitatea a inceput si s-a terminat prin interpretarea imnului jubiliar. Inchiderea Expozitiei a fost anuntata ca si la deschidere prin salve de tun, trase de bateria de la Calafat. Festivitatea nu a mai avut aceeasi maretie ca cea din 6 iunie: nu a mai participat atat de multa lume, iar ziarele centrale sau din provincie nu au acordat evenimentului decat in putine cazuri prima pagina.

Parcul Carol, vedere aeriana, carte postalaDiscursul rostit de Ion Lahovari cu ocazia acestei manifestari, arata in mare masura obiectivele si scopurile urmarite de organizatori: „am voit sa aratam si strainilor si romanilor, ceea ce a fost odinioara Romania si ceea ce este astazi dupa 40 de ani de domnie glorioasa a Regelui Carol I … am voit ca strainii sa ne cunoasca si ca romanii, chiar sa se cunoasca mai bine, sa se stie ca intre Dunare si Carpati traieste, creste si se intareste un popor harnic viteaz si cuminte, condus de un rege patriot si intelept” (LAHOVARI, p. 23).

Incepand cu 23 noiembrie 1906 parcul expozitional s-a numit Parcul Carol I.

Viata cotidiana la Expozitie

Pe parcursul a cinci luni si jumatate Comisariatul General in frunte cu C. I. Istrati a reusit sa asigure, cu putine exceptii, buna desfasurare a Expozitiei. Nu toate pavilioanele au fost gata in iunie 1906, situatie intalnita si la expozitiile universale, intarziere datorata numai organizatorilor, ci si institutiilor sau persoanelor care inchiriasera diversele pavilioane sau spatii. Numeroase pavilioane au fost inaugurate pe parcurs, in lunile iunie-septembrie.

Desfasurarea a Expozitiei a avut ca baza legala existenta unui Regulament, care trebuia sa fie respectat de expozanti si de vizitatori. Era prevazut ca parcul sa fie deschis pentru public in fiecare zi de la 8 dimineata pana la ora 12 noaptea. Pavilioanele urmau a fi deschise de la 8 dimineata pana „la aprinsul lumanarilor”, insa, adesea, pavilioanele nu erau deschise decat dupa ora 10. Siguranta publica a fost asigurata de un post de pompieri, un post de ajutor si de asistenta sanitara si un numar important de agenti de ordine si de jandarmi.

Momentele dificile nu au lipsit. Cu tot efortul organizatorilor nu au fost luate toate masurile pentru a preintampina accidentele. Focul izbucnit in primele zile ale lunii iunie la pavilionul cofetariei regale a lui Niculae Draghicescu a aratat o parte dintre deficiente: lipsa telefonului - fapt ce a dus la anuntarea cu intarziere a pompierilor -, iluminatul insuficient.

Incendiile erau posibile intr-un spatiu vizitat zilnic de mii de oameni si in care supraveghetorii nu erau foarte multi, mai ales seara, cand numarul persoanelor aflate in parc depasea deseori cifra de 20.000. Existau si locuri periculoase, unul dintre acestea era depozitul cu pulbere si artificii din cadrul cladirii unde s-a desfasurat un spectacol numit Luptele Navale - simulacrul bataliei de la Port Arthur. Ziarele din 21 iunie vorbeau de „teribila explozie de la expozitie”: depozitul cu pulbere si artificii a luat foc, inregistrandu-se un mort si patru raniti.

Un alt incendiu, de aceasta data fara victime omenesti, dar soldat cu importante pagube materiale, a avut loc la inceputul lunii septembrie 1906, cand a ars „waterchutul” si pavilionul cu medalii jubiliare.

In functie de anumite incidente, pe parcurs a fost imbunatatita si functionarea Expozitiei. In prima luna au fost inregistrate numeroase furturi in Bucuresti si in interiorul parcului. Victimele erau in majoritate persoane din provincie. Printr-o puternica campanie de mediatizare a modurilor de furt si prin cresterea numarului de agenti de ordine, astfel de incidente au devenit mai rare. De asemenea, dupa incidentul de la Port Arthur a sporit si calitatea serviciului oferit de postul medical din Expozitie, unde lucrau doi medici.

Alte probleme au fost cele legate de divergentele dintre organizatori si unii dintre cei carora le-au fost date in antrepriza anumite constructii: locotenentul american Morgan si angajatii sai (lor li se datora existenta in cadrul Expozitiei a complexului „waterschut“ si Luptele Navale). Nemultumirea romanilor era legata de lipsa de respect a americanilor fata de populatie, cat si fata de organizatori.