istorie, turism cultural, cultura, istorici, studii istorie istorie, turism cultural, discutii istorie, revista istorie, articole
istorie, cultura, forum istorie, turism cultural, articole istorie citate celebre

Cauta pe site

Utilizator






Parola uitata?

Trafic


Vizita Virtuala
Scris de Andrei Florin Sora   
 
Intrarea in parcul Regele Carol IArhitectii Expozitiei au incercat sa realizeze un plan general si constructii care sa confere unitate, dispunere rationala si fermecatoare, in care vechiul si noul, stilul medieval romanesc si influenta occidentala sa se imbine armonios. Prin prezenta unor motive arhitectonice amintind de episoade din trecutul acestui spatiu se observa incercarea de a sublinia unitatea natiunii, istoria zbuciumata, existenta unei culturi vechi si importante. Exista motive de arhitectura romana (ideea latinitatii), la fel cum se puteau intalni motive arhitectonice ale unor biserici si manastiri sau reproducerea cetatii lui Vlad Tepes de la Poenari.

Intrarea principala se afla in Piata Viitorului sau Piata Regina Elisabeta (se pare ca denumirea de Piata Viitorului a fost de scurta durata, pana in iulie 1906) situata la intersectia Bulevardului Neatarnarii, 11 Iunie si 11 Iunie Nou. Prin Piata Viitorului printr-o poarta triumfala se intra in Parc. Aici va fi construita, cu ocazia lunii Bucurestiului din 1935, fantana Zodiac.

Poarta sub forma unui arc de cerc, avand in centru sus un vultur urma a fi demolata la terminarea Expozitiei, insa criticile pozitive de care s-a bucurat au contribuit la mentinerea ei pana la Luna Bucurestilor din 1935, moment in  care a fost inlocuita cu o poarta monumentala, insa provizorie si construita dintr-un schelet de lemn imbracat in panza de sac varuit. (POTRA, vol. I, p. 341)

Caile de acces ale parcului au primit mai multe denumiri: cai, alei, strazi si chiar un bulevard. Fiecare cale de acces avea un nume in functie de importanta ei si asezarea in parc. Prezenta acestor denumiri in parcul expozitional a fost o optiune a organizatorilor. Pozitionarea lor in parc nu a fost intamplatoare.

Panorama spre dealul Filaret, carte postala, 1906De la intrarea principala,  prin poarta triumfala se afla Piata Dorobantilor. Din acest loc se deschideau mai multe cai de acces catre interiorul parcului. In centru era Aleea Independentei, iar in partile laterale se aflau Calea Munteniei (stanga) si Calea Moldovei (dreapta). Aleea Independentei se termina in apropiere de lac, in Piata Traian. Pe Aleea Independentei, intre Piata Dorobantilor si Piata Traian, existau Esplanada Regele Carol I si „Intariturile de la Plevna”. Esplanada Regele Carol I se constituia ca o inima a parcului. Pe axul central spre lac si Palatul Artelor se aflau principalale pavilioane, care realizau la scara redusa Romania agricola, Romania industriala, Romania administrativa si chiar Romania Mare, a romanilor de pretutindeni.

In apropierea intrarii principale se aflau si primele pavilioane mai impozante: pe partea stanga Palatul Agriculturii, iar pe partea dreapta Palatul Industriilor.

Palatul Industriei, carte postalaPavilionul regal inainte de finalizare, carte postala, 1906

Dupa ce vizitatorul s-ar fi documentat asupra agriculturii si industriei din Romania, pe partea stanga, in esplanada Carol I se afla  Pavilionul Regal, impartit in trei corpuri, doua dintre ele rezervate „geniului militar” si „geniului civil”, iar un al treilea corp, situat in centru, era al familiei regale, unde erau expuse fotografii si obiecte ale membrilor acesteia. La loc de cinste se afla coroana de otel a Regelui, inconjurata de 43 de drapele vechi, embleme ale amintirii faptelor vitejesti ale poporului roman, si mai ales Razboiul de Independenta.

Pavilionul Inchisorilor, carte postala, 1906Pavilionul Postei, DAME, 1907

Manastirea Cozia a fost luata ca model pentru Pavilionul Regal, urmarandu-se evidentierea legaturii lui Carol I cu istoria romaneasca si mai ales unul dintre eroii sai, Mircea cel Batran. In perioada interbelica, fostul pavilion regal a adapostitit Muzeul de Vanatoare. Pe partea opusa Palatului Regal, a fost construit Palatul Minelor. Spre Soseaua Serban Voda era Pavilionul Inchisorilor, construit sub forma unui castru roman, amintind de latinitatea romanilor.

Pe Aleea Independentei, intre intrarea principala si lac se aflau si alte pavilioane adapostind institutii publice: Pavilionul Camerei de Comert, al Lucrarilor Publice, al Industriei Casnice,  al Primariei Capitalei, al Eforiei Spitalelor Civile, al Postei. Amintirea Razboiului de Independenta era un aspect important al discursului expozitional. Pe langa batalia de la Plevna (la scara redusa) a fost si reprodusa casa de la Poradim, care in timpul razboiului din 1877-1878 a servit lui Carol I drept locuinta de campanie.

Nu s-a urmarit numai transpunerea traditiei, istoriei si progresului realizat de Romania. Expozitia servea si ca parc de distractii si de odihna. In mijlocul parcului se afla un lac cu o suprafata de 2 ha. Aici erau gondole, un vapor pentru plimbarea vizitatorilor, iahtul comisarului expozitiei. Lacul avea doua insule: insula Serpilor si insula Ovidiu. Pe cea mai mare dintre insule (Ovidiu) s-a construit un teatru si un bufet, iar pe Insula Serpilor, exista o cafenea turceasca, o moschee si un pavilion al pescarilor. 

Pavilionul Primariei Capitalei, Calendarul Minervei, 1907Reproducerea casei de la Poradim, Calendarul Minervei, 1907