istorie, turism cultural, cultura, istorici, studii istorie istorie, turism cultural, discutii istorie, revista istorie, articole
istorie, cultura, forum istorie, turism cultural, articole istorie citate celebre

Cauta pe site

Utilizator






Parola uitata?

Trafic


Vizita Virtuala
Scris de Andrei Florin Sora   
 

Moscheea a fost construita respectand toate regulile unui astfel de locas de cult, functionand ca loc de cult pentru musulmanii din Bucuresti inca din 1906 pana in anului 1959, cand a fost demolata datorita lucrarilor de sistematizare care au dus la amplasarea in parc a Mausoleului. Moscheea din parcul Carol a fost reconstruita in anii 1960, la un km de amplasamentul initial, in apropierea Pietei Eroilor Neamului (fosta Piata Pieptanari). 

Pavilionul Pescarilor si Moscheea, DAME, 1907Vedere lac


Waterschut-ul
era un tobogan sub forma unui turn de 22 m inaltime de unde erau lansate barci pe o panta cu viteza de pana la 90 km pe ora; barcile cadeau in lac, alunecand apoi pana la mijlocul lacului.

Locurile destinate distractiei nu lipseau: un restaurant, construit in stil romanesc, o „carciuma sateasca”, in fata careia au avut loc concursuri de oina sau se tineau hore, berarii, cofetarii, cazinoul, apreciatul „waterschut”. Acesta si Luptele Navale atrageau cei mai multi vizitatori. Alte atractii erau „pestera fermecata”, „cinematograful vorbitor”, teatrul, hipodromul vienez. Privirile vizitatorilor au fost atrase si de jocurile de artificii sau de lumini. Contemporanii au laudat aspectul parcului noaptea, aspect fermecator dat si de numeroasele instalatii si becuri pentru iluminatie.

Grota cu giganti sau „Grota fermecata“, se voia a fi o pestera avea la intrare un ansamblu monumental, alcatuit din trei statui: doi Giganti si Frumoasa adormita

Lacul si waterschut, carte postala, 1906Gigantii si Palatul Artelor, fragment dintr-o carte postala

Gigantii si Frumoasa Adormita era un grup statuar foarte interesant, situat la intrarea in Grota Fermecata si la baza Terasei Cuza Voda si a Palatului Artelor. Ansamblul, una din atractiile parcului avea ca tema o legenda intilnita si in scrierile reginei Elisabeta intitulata Jepii, iar in cultura populara cunoscuta sub numele de legenda cascadei Urlatoarea. Povestea amintea de doi gemeni sau frati indragostiti de aceeasi femeie, pe care iubirea neimplinita ii transforma in stanci, iar ea devine cascada (DEAC, p. 60). Ansamblul din Parc era creatia a trei arhitecti: Filip Marin a sculptat „frumoasa” sau „fecioara adormita”, din marmura, iar Dumitru Paciurea si Frederic Storck au realizat cei doi uriasi din piatra. Gigantii erau unul in fata celuilalt, iar in mijlocul lor se afla culcata „frumoasa adormita”, privita de cei doi indragostiti. O alta versiune mentioneaza ca din gelozie fratii au ucis-o pe fata pe care o iubeau amandoi, sculptorii surprinzand momentele de dupa acest act criminal.

Desi a fost pastrata unitatea temei, cele trei sculpturi sunt inegale ca valoare, gigantul lui Paciurea este mai expresiv, exprimand forta sentimentului uman. Astazi in Parcul Carol, Gigantii se gasesc pe aleea principala, la circa 50 metri unul de celalalt. Cat despre „fecioara adormita” ea si-a gasit „odihna” in Parcul Herastrau.

Palatul Artelor, construit pe dealul Filaret, numit si „Muzeul Trecutului Nostru” era o constructie grandioasa realizata intr-un timp foarte scurt sub indrumarea inginerilor Grant si Perlasca si proiectat de arhitectii Victor Stefanescu si Sefan Burcus, pe o suprafata de aproximativ 2400 mp. Ulterior a devenit sediul Muzeului Militar. Cladirea a fost distrusa in 1938 in urma unui incendiu, iar cutremurul din noiembrie 1940 a condus la daramarea a ceea ce mai ramasese din constructie. In Palatul Artelor erau expuse numeroase obiecte: de la tablouri ale lui Grigorescu, Aman etc., pana la obiecte de artizanat sau care aminteau de istoria veche a teritoriului dintre Carpati si Dunare.

Palatul Artelor - Muzeul Trecutului Nostru, carte postala, 1906Arenele Romane, inainte de finalizare, carte postala, 1906

In partea dreapta a lacului, a fost construit un alt edificiu important din Parc, Arenele Romane, opera a arhitectului Leonida Negrescu si a inginerului Elie Radu, avand ca model arhitectura Romei antice. Arenele Romane urmareau sa sublinieze latinitatea romanilor si sa marcheze sarbatorirea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de catre Traian. Cu o capacitate de 5000 de locuri (BULEI, p. 375) au fost locul de desfasurare al festivitatilor de deschidere si de inchidere ale Expozitiei jubiliare. La Arenele Romane au avut loc si alte manifestari cu caracter cultural si artistic, care au oferit ocazia afirmarii unitatii de neam si de limba a tuturor romanilor. Au participat romani din Regat, Peninsula Balcanica, Transilvania, Banat, Bucovina. In arene au avut loc de asemenea si lupte greco-romane.

In Parc trebuia sa existe si o biserica. Nu s-a preferat o constructie noua, ca amplasament, ci a fost recladita biserica Cutitul Argint (datand din secolul al XVIII), aflata in zona Filaret, pe baza planului bisericii Sfantul Nicolae din Iasi cladita de Stefan cel Mare si renovata in 1904 sub patronajul lui Carol I. Astfel Moldova era prezenta intr-o maniera mai evidenta in parc, Stefan cel Mare, considerat a fi un aparator al crestinismului si principele roman cu domnia cea mai lunga, era asociat din nou cu Carol I. Daca in exterior biserica a fost terminata inainte de inceperea expozitiei, picturile interioare au fost realizate in 1908 si 1909 de pictorul Costin Petrescu.