istorie, turism cultural, cultura, istorici, studii istorie istorie, turism cultural, discutii istorie, revista istorie, articole
istorie, cultura, forum istorie, turism cultural, articole istorie citate celebre

Cauta pe site

Utilizator






Parola uitata?

Trafic


Vizita Virtuala
Scris de Andrei Florin Sora   

Printre monumentele si pavilioanele situate in partea stanga se evidentiau cu precadere doua constructii care aminteau, inca o data de istoria zbuciumata a poporului roman: Cula olteneasca si Cetatea sau Turnul lui Vlad Tepes.

Cula olteneasca prin constructia sa, dar mai ales prin obiectele aflate inauntru, cula era un veritabil spatiu muzeistic, care a captat atentia a numerosi vizitatori. inclusiv pe cel al familiei regale. Responsabil cu strangerea materialului si expunerea acestuia in cula a fost Alexandru Bellu.

Turnul lui Vlad Tepes, in forma unei cetati medievale, se inspira din arhitectura cetatii lui Vlad Tepes de la Poenari, Arges. Cladirea adapostea rezervorul de apa al parcului, fiind construita in intregime din piatra si avand o inaltime de 32 m. Turnul a fost folosit si pentru jocuri de lumini. Incepand cu 2004 Turnul lui Tepes este sediul Oficiului National pentru Cultul Eroului.

Cula, carte postalaTurnul lui Vlad Tepes, L’illustration, 29 sept 1906

Romanii din alte state, dar si alte natiuni erau de asemenea reprezentate, deseori prin pavilion propriu. In apropiere de lac se afla Pavilionul Austriei. Langa acesta, de dimensiuni mai mici, a fost construit Pavilionul Comisiei Dunarii. In spatele pavilionului austriac a fost construit, ca o compensatie a venirii ardelenilor la Expozitie, Pavilionul Ungariei. Alte tari reprezentate cu pavilioane proprii au fost Franta si Italia.

Pavilionul Comisiei dunarene, carte postala
Casa macedoneana, DAME, 1907

Spre deosebire de cel al romanilor din Transilvania, Pavilionul romanilor bucovineni era o anexa a Pavilionului Austriei. Situat aproape de pavilionul Transilvaniei, pavilionul Bucovinei a fost construit prin copierea unor motive arhitectonice medievale si anume cele ale bisericii din Radauti. Au fost expuse numeroase obiecte de o mare valoare culturala. Printre exponate se aflau odoare (odajdii, icoane, cristelnite, cruci, un chivot) de la cele mai cunoscute manastiri din Bucovina: Putna, Sucevita, Dragomirna, Humor, Voronet, episcopia Radauti. Era reliefata nu numai valoarea artistica sau semnificatia acestor obiecte in ritualul ortodox, ci mai ales importanta si simbolistica istorica.

Pavilionul Transilvaniei, construit in forma unei case romanesti din Transilvania, avea arborat tricolorul romanesc. Putem structura pavilionul Transilvaniei  in trei parti principale: sectia bisericeasca, cultura si industria casnica, insa au existat si alte puncte de atractie. A fost reconstituit interiorul unei case taranesti din Transilvania (din Rasinari). Erau expuse si obiecte referitoare la istoria romanilor de peste munti, situatia lor actuala, numeroase carti si hrisoave, obiecte ale cultului ortodox si unit, fotografii, busturi ale unor conducatori. Romanul din Regat patrundea intr-un univers la care poate nu se astepta. Pe de-o parte era un univers taranesc, mai bogat ca cel din Romania, pe de alta parte romanii ardeleni erau implicati in comert, mica industrie si in activitatea bancara.

Pavilionul romanilor macedoneni – Casa macedoneana. O atentie deosebita a fost acordata romanilor din Imperiul Otoman, numiti de presa romani macedoneni. Acestia insa nu au venit intr-un numar la fel de mare ca romanii din Austro-Ungaria si nu au avut un spatiu expozitional semnificativ. Atat Take Ionescu, cat si C. I. Istrati erau cunoscuti ca sprijinitori ai romanilor de la sud de Dunare. Au fost luate masuri pentru ca sa fie prezenti, chiar daca distanta era mult mai mare decat in cazul romanilor din Transilvania, Banat, Bucovina. O parte a romanilor macedoneni au venit pe mare, avand ca prima destinatie portul Constanta. Asezata langa ospataria regala, casa macedoneana era construita din piatra si acoperita cu olane. In interior au fost expuse probe din toate ramurile din industria casnica si obiecte de argintarie.